Incubatia naturala versus incubatia artificiala la palmipede

      Unul dintre cele mai dificile lucruri in cresterea gastelor si partial a ratelor, este incubatia artificiala. Bibliografia de specialitate da sec : temperatura de incubatie, umiditatea si racirea oualor, dar noi in practica ne confruntam cu o serie de alti factori nespecificati acolo, care pot duce rezultatele intr-un sens sau in altul. 

Incubatia naturala la gasca este simpla, adica simplu este ceea ce face omul pentru ca gasca se ocupa de lucrurile mai complicate, de finete. Ingrijitorul trebuie sa-i puna acesteia la dispozitie un chenar din cherestea sau o lada de minimum 60 / 60 cm / 30 cm inaltime, plina cu paie sau fan , iar gasca se va ocupa sa-si construiasca cuibul si sa-l tapeteze cu puf . Apoi cand gasca nu se mai ridica cel putin o zi intreaga de pe cuib, i se pot aduce ouale pastrate in conditii de temperatura optima ( 6 - 12 grade C) in alta parte. Gastele bune mame sunt in general si agresive in timpul clocitului, asa ca e de preferat ca aceasta sa fie luata de pe cuibar in timp ce se aseaza ouale si numai dupa aceea, sa fie lasata spre  a-si lua ouale in primire. De aici incolo nu mai ramane decat sa asiguram un spatiu in aceeiasi incinta sau in exterior , unde gasca sa iasa , si acuma le iau in ordine: spre a defeca , a bea apa , a se alimenta si a-si intretine penajul. Mai ramane sa treaca cele 28 - 30 de zile pana apar bobocii. Destul de simplu la clocitul natural; in general, primele 2 - 3 zile de incubatie gasca le petrece aproape nemiscata pe cuibar, apoi incepe sa iasa in padocul exterior, iar frecventa iesirilor si durata acestora creste odata cu inaintarea in varsta a embrionilor, asa incat ultima saptamana de incubatie este petrecuta cel putin jumatate din timp afara , gasca fiind foarte ocupata cu toaletarea si intretinerea penajului.

                                                                                          

Asadar ce invataturi putem desprinde din comportamentul de clocire al gastelor. In primul rand , faptul ca la inceput (in primele 3 zile) ouale raman nemiscate sau aproape nemiscate si sunt incalzite intens , apoi pe masura ce zilele trec si se apropie termenul de eclozare, pauzele sunt tot mai mari si penele sunt tot mai mult udate. Deci, in mod cam arbitrar, la incubatia artificiala avem primele 3 zile in care ouale nu se intorc, apoi de la o saptamana avem pauzele de racire , la inceput de cca 10 minute apoi tot mai mari si mai multe , iar de la 2 saptamani intervine si stropirea oualor. Un lucru usor de observat intotdeauna la incubatia naturala, gasca buna mama isi acopera bine cu puf ouale inainte de a parasi cuibul. Aceasta ne duce cu gandul ca ea fereste ouale de un posibil soc termic care poate exista in conditiile lunilor martie-aprilie, de aceea recomand ca temperatura ambientala in camera in care functioneaza incubatorul sa fie undeva in jurul a 21 grade, noi neacoperind ouale cu puf atunci cand luam capacul sau deschidem incubatorul. De ce 21 de grade in camera incubatorului ?! Pentru ca gasca este un organism viu care isi autoregleaza temperatura si implicit si pe cea a oualor, chiar daca ambientul arata 5 - 10 grade, incubatorul tinut intr-un spatiu rece nu reuseste foarte bine sa faca fata temperaturii exterioare si daca sunt prevazute cu sisteme automate de reglare. 

Deci sintetizand: la incubatia artificiala avem nevoie de o temperatura intre 37,4 - 37,6 grade C, umiditate de cca 50 % pana in ziua 28 cand aceasta trebuie sa creasca la 80% , o temperatura a camerei in care functioneaza incubatorul, de 21-23 grade C, de pauze de racire de cca 10 minute , care cresc 1 minut pe zi pana in ziua 28 si de stropiri cu apa calduta incepand cu ziua 14. In ultima sapatamana pot fi practicate fara nici un risc chiar 2 pauze de racire zilnica. 

 Atentie, la incubatoarele de volum, prevazute cu cuva metalica pentru apa asezata pe podea, ridicarea umiditatii la 80% in ultimele 3 zile va ucide majoritatea bobocilor de pe raftul de jos si partial de pe urmatoarele. Asadar ridicati umiditatea doar pana la 65% din controler si ajezati 2 tavi de plastic pe podeaua incubatorului, in una va sta cuva iar cealalta umpleti-o cu apa pt ca suprafata de evaporatie sa creasca fara a creste temperatura din cuva foarte mult. De asemenea protejati cuva cu un gratar de plastic pt a inlatura riscul de cadere si inecare a bobocilor in cuva. Este recomandat ca  din ziua 29 si pana la sfarsitul eclozarii, sa se pulverizeze ouale de 2-3 ori pe zi cu apa calduta. 

Din momentul in care gasca sesizeaza primele piuituri , ea nu mai intoarce ouale si nici nu mai paraseste cuibarul. La incubator , ultimele 3 zile ouale nu se mai intorc, dar atentie ca zilele de incubatie sa fie bine calculate, deoarce o eroare de o zi in care ouale inca se mai intorc si totusi nu era nevoie , va determina bobocii sa ciocaneasca oul la capatul ascutit unde coaja este mai groasa si eclozarea mai greoaie sau va obliga bobocii sa ciocaneasca coaja in partea de jos a oului, ceea ce ii va predispune la inec cu lichidele amniotice din ou. De aceea in ultimele 3 zile este bine ca ouale sa fie controlate de doua ori pe zi, prin pipaire, iar daca pe partea ventrala (de jos) se simte coaja crapata, se intorc cu crapatura in sus pentru a salva bobocii. Atentie, celorlalte oua nu li se schimba pozitia ! 

In perioada urmatoare voi reveni cu inca cateva sfaturi pentru o incubatie de succes la gasca precum si cu o mica tehnologie de cresterea bobocilor in primele saptamani de viata

Din nou zilele cresc

  Deja sunt trecute trei saptamani , de cand ziua a inceput sa creasca si asta se observa deja si in comportamentul gastelor si al ratelor. Daca pe la sfarsit de decembrie aveam sub 9 ore de lumina iata ca acum avem undeva pe la 10 ore. Dupa cum se stie , reproductia la pasari este foarte mult influentata de durata luminoasa a zilei. Omul a expolatat acest lucru si trecand la cresterea intensiva a marit sau micsorat durata luminoasa a zilei artificial, dupa bunul plac, de aceea toate fermele avicole folosesc cu strictete programul de lumina. Gastele si ratele fiind pasari care aparent nu sunt atat de influentate de temperatura exterioara in ceea ce priveste ouatul, ca si gainile de exemplu, isi incep deja dansul nuptial odata ce ziua creste. 

De tinut cont , ca in cazul gastelor indivizii nou introdusi in grup au nevoie de cel putin o luna pentru a se obisnui si a fi acceptati de ceilalti. 

De tinut cont, ca pentru o productie buna de oua atat la gaste cat si la rate, pe langa rasa si adapost, foarte importanta este alimentatia acestora, care de acum trebuie sa fie imbunatatita cu un aport de proteine, cum ar fi sroturile de soia si de floarea soarelui. Un amestec de cereale este potrivit in acest sezon, iar daca sroturile sunt mai greu de procurat, atunci macar o parte din ratie (macar un sfert) sa fie inlocuit cu furaj pentru gaini ouatoare sau daca nici acest lucru nu e posibil, atunci brichetele de lucerna sau chiar fanul de pajiste de calitate, administrat acestora mai compenseaza din deficitul de proteina.

Nu este indicat ca de acum incolo reproducatorii sa fie alimentati numai cu porumb deoarece acesta ingrasa excesiv iar productia de oua e mica. 

Cu ani in urma , cand gastele erau tinute in multe gospodarii, acestea ieseau primavara devreme la pascut cand coltul ierbii crestea in mustul zapezii. Aceasta iarba tanara compensa tocmai ceea ce am descris mai sus, lipsa proteinei din furaje

Sfarsit de an

   In curand se termina si anul acesta, cu bune , cu rele, cu de toate. Gastele si ratele noastre parca simt ca nu mai este mult pana cand lumina Soarelui o sa straluceasca din nou cu putere si se pregateasc de un nou ciclu estival. Penajul este incheiat, grasimea subcutana tine de rezerva pentru vremile friguraose tare, rivalitatile dintre gascani incep sa se observe. E bine ca in aceasta luna sa se incheie cu selectia reproducatorilor si stabilirea raportului intre sexe ( 1 gascan / 4 gaste). Furajarea poate fi facuta majoritar cu porumb, in lipsa ierbii sau a peletilor de lucerna, gastele pot consum si fan sau coja de lastari tineri din diferite specii, facandu-se atat o economie la cereale cat si o completare a dietei cu vitamine si fibre.

Truc : daca furajarea se face in spatii deschise, este recomandat a se administra furajele in galeti de cca 10 - 15 litrii capacitate, astfel incat sa nu aiba acces porumbeii ziua sau sobolanii pe timp de noapte.